“Astfel, excelenta se atinge prin implicarea completa in flux, si nu prin fericire. Cand suntem in starea de flux, nu suntem fericiti, pentru ca, daca vrem sa experimentam aceasta emotie, trebuie sa ne concentram asupra starilor noastre interioare, iar aceasta ne-ar distrage atentia de la sarcina pe care o avem de indeplinit.
Daca un alpinist se gandeste la fericire in timp ce face o miscare dificila, ar putea sa cada de pe munte. Chirurgul nu isi poate permite sa fie fericit in timpul unei operatii, sau un muzician - atunci cand interpreteaza ceva solicitant.
Numai dupa ce sarcina a fost dusa la bun sfarsit avem ragaz sa privim inapoi la ceea ce am realizat, iar apoi suntem invadati de recunostinta pentru excelenta acelei experiente si ne simtim fericiti.
Dar putem atinge fericirea si fara experienta fluxului - experimentand placerea pasiva in timp ce ne odihnim, bucurandu-ne de razele calde ale soarelui sau de o relatie frumoasa cu cineva. Si acestea sunt momente pe care trebuie sa le pretuim, dar aceasta fericire este foarte vulnerabila si dependenta de circumstante exterioare favorabile. Fericirea care urmeaza fluxului este faurita de noi insine si conduce la o complexitate din ce in ce mai mare a constiintei.”
Foarte important mi se pare faptul ca Mihaly Csikszentmihaly a evidentiat, in urma cercetarilor sale, care sunt conditiile favorabile aparitiei starii de flux:
1. Scopuri clar definite ale activitatilor in care ne implicam;
2. Posibilitatea ca in aceste activitati sa obtinem un raspuns rapid la actiunile pe care le intreprinde, pentru a stabili daca suntem sau nu pe drumul cel bun;
3. Existenta unui echilibru permanent intre aptitudini si provocari:
- daca provocarile sunt prea mari fata de aptitudini apar frustrarea, ingrijorarea, anxietatea;
- daca provocarile sunt prea mici fata de aptitudini apar relaxarea si apoi plictiseala;
- daca atat provocarile cat si abilitatile persoanei sunt minore apare apatia.
Privind graficul si gandindu-ne la actiuni specifice din activitatea curenta, fiecare dintre noi poate evalua in ce zona se afla si cum poate ajunge la starea de flux.
De exemplu, din zona excitatiei (unde suntem concentrati, activi, implicati dar nu foarte stapani pe situatie) putem ajunge la flux capatand noi abilitati. Din zona de control (unde suntem puternici, fericiti, multumiti insa fara o mare implicare si concentrare, fara sentimentul ca facem ceva important) putem ajunge la flux crescand provocarile. In timp ce, daca ne situam in celelalte zone, este necesar sa crestem atat provocarile, cat si abilitatile.
Pentru a afla si alte informatii de valoare despre starea de flux va recomand sa cititi cartea, aparuta anul trecut la editura Curtea Veche. Si mai ales, va doresc mult succes in a le aplica!
de Corina Marin
NLP Practitioner
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu