Se afișează postările cu eticheta politica israel. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta politica israel. Afișați toate postările

miercuri, 3 februarie 2010

si berlusconi viseaza


Cel mai mare vis al lui Silvio Berlusconi este ca Israelul să devină membru al Uniunii Europene
haz vehalila... sa ne fereasca dumnezeu

luni, 11 august 2008

apa noastra CEA DE TOATE ZILELE


Pentru a face fata lipsei acute de apa ce se simte in toata tara si a reduce consumul -de la 1 septembrie se va scumpi apa cu 90%.
90%
90%
90%
e ca si cum ti-ar da cu o bata in frunte...
si asa nu mai folosesc optiunea de limpezire dubla la masina de spalat, si asa nu mai fac baie ci numai dus, si asa apa e de toata jena si e plina de nisip si de oua de gandaci... acum o mai si scumpesc la 7.65... pai costa sanbenedetto la 1 litru jumate mai ieftin... o sa ma spal sui pe dinti cu apa minerala...asta da lux

Un metru cub va costa 7.65 sekeli in loc de 4 sekeli azi.
Aceasta scumpire va aduce desigur un alt val de scumpiri ale produselor si servicilor ce folosesc apa.


ECONOMISEURS D'EAU POUR LA MAISON
DOUCHETTE ECOXYGEN


Les douchettes traditionnelles ont un débit moyen compris entre 12 et 40 L/min. Il s’agit donc de matériels très gourmands en eau : une douche de 5 minutes consomme donc entre 60 et 200 litres d’eau. Ces matériels ne possèdent aucun économiseur d’eau.
Il est donc évident que les douchettes économiques, que l’on appelle matériels hydro-économes, peuvent avoir un impact immédiat sur la consommation d’eau.
La douchette économiques EcoXygen fonctionne sur le principe « Venturi » : l’eau traversant la douchette (dotée d’orifices permettant une prise d’air) crée une dépression au niveau des orifices permettant une injection d’air. Il n’y a aucune perte de débit puisque l’air « prend la place » de l’eau. Ce procédé permet d’économiser jusqu’à 75% d’eau tout en gardant une sensation et un confort identiques.
La douchette EcoXygen est également dotée d’un accélérateur à 3 ailettes augmentant la vitesse d’entrée de l’eau et d’agissant comme une turbine. Elle procure donc un effet SPA particulièrement tonique.
L 'utilisation de l'effet venturi avec 16 arrivées d'air au niveau de la sortie de la douchette permet de créer un déficit d'eau qui est très efficacement remplacé par le mélange EAU - AIR.
Pas de perte de confort , jet ultra puissant et agréable.
Produit ÉCOLOGIQUE
100 % Confort
Revêtement intérieur ANTI - CALCAIRE , réalisé à base de DELRIN de chez
DUPONT DE NEMOURS.
Caractéristiques :
Douchette économique à effet Venturi
16 arrivées d’air
Jet ultra puissant
Matériaux anti calcaire
Consommation : 6.5 L/min*
Jusqu’à 83% d’eau économisée**
Grand confort du jet
* Débit moyen constaté à 3 bars de pression
** Economie calculée en remplaçant une douchette délivrant 40 L par une douchette EcoXygen
Garantie 2 ans
Garantie 5 ans pour le mécanisme
24.90EUR

joi, 10 iulie 2008

Grupul parlamentar de prietenie cu Statul ISRAEL


www.parlament.ro

daca nu am ce face si ma mananca in talpa... am intrat pe site-ul parlamentului...ce-am descoperit? grupurile de prietenie...
unul foarte ciudat este cel de mai jos:
Grupul parlamentar de prietenie cu Statul ISRAEL
http://www.knesset.gov.il

cel mai mult imi place de prietena leonida lari si de prietenul nini sapunaru... dar si de prietenul hrebe, de nenea ghise... si cam atat... e un grup cam mare si nu prea pricep la ce serveste...probabil ca se imprietenesc intre ei...
cinci mandate în Parlament, sute de poezii, numeroase vizite în al nouălea cer şi întâlniri frecvente cu diverşi îngeri sau arhei...este ea, Leonida Lari, cea care a văzut cum se nasc sufletele în spaţiile din jurul pământului.
aleasa poporului, dar mai ales a Divinităţii, susţine că în absolut toate pisicile există extratereştrii...da bine cu prietenii din partidul ultra-religios, aceia care aduc ploaia...cu siguranta ca dorm ca si romanii in plen ca altfel o picatura tot ar mai pica...
chiar , cand a plouat ultima oara in israel?... anul trecutdar cand...


Preşedinte Vlase Petru Gabriel - deputat, PSD
Vicepreşedinte - senator, PNL
Secretar Bogdan Pascu - deputat, PC
Membri - senator, PSD
Nicolae Şerban - senator, PSD
Hrebenciuc Viorel - deputat, PSD
- deputat, PSD
Niţulescu Teodor - deputat, PSD
- deputat, PSD
Prodan Tiberiu Aurelian - senator, PNL
Ghişe Ioan - deputat, PNL
Săpunaru Nini - deputat, PNL
Uioreanu Horea Dan - deputat, PNL
Drăguş Radu-Cătălin - deputat, PD-L
Rădulescu Cristian - deputat, PD-L
Găucan Constantin - senator, PRM
Jipa Florina - deputat, PRM
Eckstein Kovács Péter - senator, UDMR
Vainer Aurel - deputat, Minorităţi
Lari Iorga Leonida - deputat, independent

joi, 26 iunie 2008




"When I began in the Knesset, I was a member of the opposition. I understand the role of the opposition, because there is nothing more natural than the desire of the opposition to serve as an alternative to the government," Olmert said, adding that in this case, the opposition had failed to assert an alternative agenda other than opposing negotiations for peace.
"You don't want peace. That must be said," the prime minister said in response to calls from MKs Gilad Erdan (Likud) and Tzvi Hendel (National Union-National Religious Party), accusing him of negotiating "surrender" and not peace.

JerusalemPost.com

miercuri, 25 iunie 2008

support for Israel


Yesterday, Sarkozy addressed the Knesset and in addition to expressing his support for Israel and his stance against a nuclear Iran, the President called for a freeze on settlement activity and the eventual division of Jerusalem.
This last point was aggressively rejected by the National Council of Young Israel, an American synagogue group, today.
The French President has no business suggesting that Israel divide that which is indivisible. Israel can agree to a divided Jerusalem no more than General Charles de Gaulle and the French were able to agree to a divided France under the Nazis during Work War II. The position of the National Council of Young Israel continues to be that there can be no division of Jerusalem at any time, under any circumstances.


*****

ieri spatele primei doamne a frantei a ramas descoperit pentru ... sa zic 1 minut... 2?... pe scara avionului... timp in care breavele nostre forte de ordine se risipeau ca soarecii speriati de o impuscatura...pur si simpu au lasat-o cu spatele descoperit in timp ce se imprastiau... daca ar fi fost un atentat si nu o sinucidere ce ar fi fost?...inca o data ma conving ca numai gura si legenda... numai mitul e de noi...

JERUSALEM (AP) — An Israeli official says a policeman committed suicide at an airport farewell for French President Nicolas Sarkozy, setting off panic at the ceremony.
The shooting at Israel's Ben-Gurion airport sent Sarkozy's wife, Carla Bruni, running up the stairs into their airplane. Security guards surrounded the French leader and whisked him aboard as well. Israeli Prime Minister Ehud Olmert was also hustled away.
Police spokesman Shlomi Sagi says the policeman died in an apparent suicide. Police say there was no assassination attempt on Sarkozy.

marți, 10 iunie 2008







Maps courtesy of the United States Holocaust Memorial Museum, Washington, DC USA

sursa:http://www.romanianjewish.org/

Legislaţia israeliană stipulează ...

evreii din rusia, evreii din maroc, evreii din...evreii din...mie imi spunea bunica ca evreii sunt din palestina, asa stia ea ...adica din israel...

politica nedirectionata spre cetatean, o clasa politica "varza", adica "a la panim"... avocati diletanti , un sistem legislativ perimat si multi infumurati care se cred buricul pamantului dar de fapt se afla undeva pierduti la turul pantalonilor ...israelul are nevoie de o clasa politica tanara, moderna, sanatoasa, cu dragoste de patrie dar cu demnitate si respect pentru drepturile universale ale omului... fara de asta suntem pierduti... avem nevoie de reforme adevarate nu de vorbe fara continut si fara acoperire...
apa e o problema, alimentele sunt o problema, sistemul de protectie sociala la pamant... si noi alergam dupa cai verzi...investitorii toti au fabricimagazinebirouri si ce mama dracului or mai avea deschise in afara tarii... se lucreaza cu picioarele, serviciile sunt de toata jena...si tot ce a mai ramas de facut e sa ne pierdem timpul cu disputele dintre pensionari sau sa dam vina pe legea reintoarcerii...
acum cateva zile am stat de vorba pe plaja cu un baiat din moscova, venit in tara acum 3-4 ani... mi-a spus ca e inginer electronist, ca a facut armata si ca abia asteapta sa se intoarca in rusia, aici este numai "un rus"... a venit cu vise si cu povesti de la bunici, care au suferit cat pentru o suta de vieti...aici e singur si nu il foloseste nimeni la capacitate... bine ai venit in club!!!


ce publica astazi adevarul.ro
Evreii proveniţi din fosta URSS dau bătăi de cap Israelului
un aricol de Luminita Bogdan si Viorica Marin

Imigranţii rusofoni au probleme de adaptare, unii sunt bănuiţi de activităţi neonaziste, iar alţii sunt acuzaţi că vor să domine viaţa politică israeliană.
Evreii proveniţi din fosta URSS au început să ridice statului Israel probleme cu care nu s-a mai confruntat până acum. Recent, opt israelieni bănuiţi de activităţi neonaziste au fost arestaţi la Petah Tikva, lângă Tel Aviv.

Tinerii, cu vârste cuprinse între 16 şi 21 de ani, proveneau din familii de emigranţi din fostele state ale Uniunii Sovietice. Autorităţile israeliene au constatat că nu au o lege prin care să condamne activităţile neonaziste pe teritoriul statului.

Mai mulţi deputaţi au cerut în parlament să fie modificată Legea întoarcerii, pentru a împiedica astfel de persoane să beneficieze de ea. Pe de altă parte, prezenţa în coaliţia de guvernare şi în Executiv a unui lider provenit din imigraţia rusă a stârnit valuri în Israel.

Actualmente, legea permite oricărei persoane considerate evreu să imigreze în Israel cu familia, inclusiv cu strănepoţii. Legislaţia israeliană stipulează că orice individ se poate prevala de rădăcinile evreieşti pentru a solicita cetăţenie până la a doua generaţie.

Deputatul din partea Partidului Religios Naţional, Zevulun Orlev, a cerut de mai mult timp un act normativ prin care să se revoce cetăţenia israeliană militanţilor neonazişti şi aceştia să fie expulzaţi. El mai doreşte scoaterea din Legea întoarcerii a clauzei care autorizează strănepoţii evreilor să emigreze în Israel şi să obţină cetăţenia chiar dacă Halakha (legea religioasă) nu-i consideră pe aceştia evrei.

"Acceptarea strănepoţilor face ca o a doua generaţie de nonevrei să vină în Israel. Aceste persoane nu sunt apropiate de spiritul iudaismului şi slăbesc caracteristicile evreieşti ale statului nostru" - susţine Orlev. Colette Avital, deputat din partea Partidului Muncii, se declară şi ea în favoarea revocării cetăţeniei în caz de activităţi neonaziste, dar nu doreşte modificarea criteriilor de naturalizare.


Opt israelieni proveniţi din familii de emigranţi din ... Colegul său din Knesset, Yossi Beilin, parlamentar al partidului de stânga Meretz-Yahad, se opune schimbării legii: "Israelul trebuie să-şi deschidă porţile tuturor acelora care sunt recunoscuţi ca evrei de Halakha. Nu există niciun motiv să împiedicăm copiii, nepoţii şi chiar strănepoţii să emigreze în Israel."

Propunerile de amendare a Legii întoarcerii au suscitat un val de contestaţii în rândul întregului spectru politic. Deputatul partidului centrist Kadima, Zeev Elkin, susţine că este suficient să se modifice politicile de incitare la imigraţie a Agenţiei Evreieşti, pentru a ţine departe imigranţii "indezirabili", nonevrei sau puţin ataşaţi de iudaism.

În cazul locuitorilor din ţările fostului spaţiu sovietic, această lege a fost extinsă şi pentru soţii care nu sunt evrei şi pentru cei care au bunici evrei. Din punctul de vedere al credincioşilor, numai persoanele născute din mamă evreică sau convertiţi de ultraortodocşi sunt consideraţi evrei.

Din aproape 1,2 milioane de imigranţi din fosta URSS de la începutul anilor 1990, peste 300.000 nu au fost evrei, potrivit datelor Ministerului israelian al Integrării.


Doi emigranţi din fosta URSS joacă table şi ... Căsătoria civilă, o victorie pentru imigranţi

Căsătoriile civile sunt recunoscute pentru prima dată în Israel. Aceasta poate fi considerată o minirevoluţie într-o ţară în care numai uniunile religioase pot fi celebrate. Această victorie, care nu priveşte decât cuplurile care nu sunt recunoscute ca iudaice de Marele Rabinat, entitate competentă în materie religioasă, a fost posibilă în urma unui acord încheiat recent între ministrul justiţiei, Daniel Friedman, şi Marele Rabin sefard al Israelului, Shlomo Amar.

Potrivit acestui acord fără precedent de la crearea ţării în 1948, aceste persoane vor putea să se căsătorească în faţa unei jurisdicţii civile, de asemenea competentă în materie de divorţ. „Sper că această formulă restrânsă va putea extinsă cu timpul. În străinătate, existenţa unei căsătorii civile nu îi afectează pe evrei", a declarat Friedman. În schimbul aranjamentului, Marele Rabinat a obţinut dreptul de a înfiinţa tribunale rabinice cu putere de decizie în privinţa convertirilor la iudaism, ceea ce este împotriva ambiţiilor curentului reformat al iudaismului, considerat mai tolerant şi mai modernist. Acest curent este puternic în sânul comunităţii de circa 5,5 milioane de evrei americani.


O decizie a Curţii Supreme din Israel obligă autorităţile israeliene să recunoască convertirile realizate în străinătate de rabini reformaţi care, pe baza acestui precedent, ar vrea să impună, de asemenea, convertirile realizate în Israel. "Formula propusă de Friedman şi Amar rezolvă o problemă pentru câteva cupluri şi a lăsat alte câteva sute de mii fără soluţie", a estimat rabinul Gilad Kriv, preşedintele Centrului reformat pentru un pluralism evreiesc la Ierusalim.

"Un soi de castă va fi creată astfel, cea de 300.000 de persoane emigrate din fosta URSS, care trăiesc cu toate acestea alături de noi şi servesc în rândurile armatei", a afirmat Zamira Seghev, preşedintele Forumului pentru o căsătorie liberă. "Israelul este un stat democratic şi trebuie să permită oamenilor să se căsătorească liber, pentru că este un drept fundamental", a adăugat ea. În cursul ultimilor 15 ani, peste un milion de emigranţi au sosit în Israel din fosta URSS, dintre care 270.000 care nu sunt evrei în ochii marelui rabinat şi nu se reclamă de altă religie. Circa 150.000 dintre ei sunt celibatari.

Evreii ruşi nu s-au adaptat

Marginalizaţi din punct de vedere economic şi adesea obligaţi să-şi dovedească originile, evrei ruşi duc o viaţă aparte în Israel.

Anastasia, o tânără în vârstă de 18, ani, este unul dintre locuitorii cartierului "Mica Ucraina" din oraşul Netanya.
"Nu-mi doresc altceva decât să plec din Israel şi să mă stabilesc în altă parte", mărturiseşte cu tristeţe tânăra, care subliniază că nu se simte cetăţean israelian. La fel ca alte zeci de mii de tineri imigranţi ruşi, Anastasia nu este decât pe jumătate cetăţean israelian. Are o carte de identitate, dar acest document îi aduce mai multe îndatoriri decât drepturi.

Este obligată să-şi satisfacă serviciul militar, dar nu este recunoscută ca evreică. Şi aceasta din cauza legislaţiei improvizate a autorităţile israeliene. Potrivit legii, un imigrant nu este considerat evreu decât dacă provine din mama evreică. În aceste condiţii, numeroşi imigranţi din Rusia recunosc că aşteaptă momentul potrivit pentru a părăsi Israelul pentru totdeauna. Aici se simt dispreţuiţi şi ignoraţi de sabras (evreii născuţi în Israel) care îi înconjoară.

Nu se simt aparţinând unei ţări care i-a aruncat într-o situaţie imposibilă în numele visului sionist. Fără sprijin financiar, confruntaţi cu dificultăţi de limbă şi cu xenofobia localnicilor, imigranţii din Rusia se arată din ce în ce mai puţin dornici să se declare evrei. Mai ales că dorinţele lor sunt foarte puţin auzite în Israel.
Cel puţin în ebraică.

Izolaţi în "cartiere ruseşti" sărace din marile oraşe, rusofonii nu se mai arată interesaţi de ce se întâmplă pe scena politică. Şi nici liderii politici din Israel nu s-au grăbit să-şi asigure voturile ruşilor. La ultimele alegeri, numai câteva partide mici ameninţate cu dispariţia au ţintit electoratul rusofon cu o promisiune reluată la nesfârşit: recunoaşterea căsătoriilor civile.


Premierul Ehud Olmer, încadrat de doi dintre partenerii de ... Extrema dreaptă rusofonă, la guvernare

După alegerile din toamna trecută, s-a format o coaliţie de centru-stânga din care face parte şi un partid de extremă dreaptă, Israel Beitenou, condus de Avigdor Lieberman.

Partidul lui Lieberman are un discurs virulent la adresa arabilor israelieni, dar este popular în sânul comunităţii rusofone de imigranţi din fosta URSS. Publicaţia "Jerusalem Post" susţine că ambiţia lui Lieberman este să facă din partidul său prima formaţiune de dreapta de pe scena politică israeliană şi să ia faţa Likudului.

"Majoritatea electorilor acestuia sunt imigranţi rusofoni. Cotidianul «Yediot Aharanot» scrie despre Avigdor Lieberman că este un politician imatur care se crede salvatorul Israelului". Mai multe personalităţi arabe israeliene au luat poziţie faţă de propunerile politice cu caracter rasist ale liderului partidului Israel Beitenou.

După numirea lui Avigdor Lieberman în guvern, cotidianul "Haretzz" scria că evreii rusofoni nu doresc să se integreze în societatea israeliană - ei vor doar puterea. Intrarea partidului Israel Beitenou în coaliţia aflată la guvernare a avut un impact puternic în societatea israeliană.

Această mişcare a fost văzută ca o legitimare a programului rasist al partidului lui Lieberman. În campania electorală din toamna anului trecut, sloganul acestei formaţiuni politice a fost "Naş Kontrol" (Puterea noastră). În luna octombire 2006, la 10 ani de la crearea primului partid israelian rus, Israel B’Aliya, fondatorul acestuia, Nathan Sharansky, a părăsit scena politică. În schimb, Lieberman a primit postul de ministru însărcinat cu afacerile strategice în Guvernul Olmert.


Arcadi Gaydamak, noua speranţă a rusofonilor

Pe fondul nemulţumirilor imigranţilor din Rusia, miliardarul israeliano-rus Arcadi Gaydamak (foto) a înfiinţat un nou partid politic, numit „Justiţie". Presa de la Ierusalim susţine că noua formaţiune se va adresa în special comunităţii rusofone din Israel, dar şi altor grupări în cadrul căror Gaydamak se bucură de popularitate, precum arabii, beduinii, druzii şi evreii ultraortodocşi.

Gaydamak, care are naţionalităţile rusă, franceză şi israeliană, precum şi paşapoarte diplomatice din partea altor două state, Canada şi Angola, le-a explicat ziariştilor că „vrea să joace un rol central în viaţa politică israeliană prin crearea unei opinii publice, decât prin adaptarea la aceasta".

Proprietar al unui club de fotbal foarte popular în Israel, Arcadi Gaydamak face, din decembrie 2000, obiectul unui mandat internaţional de arestare pentru implicarea sa într-o afacere cu trafic de arme către Angola.

deportare haine grele


ordin de deportare...
articol preluat din :www.animatouch.moonfruit.com, semnat de Martin Marcus

se intampla cu adevarat in israelul zilelor noastre... unde dupa 10-12 ani de sedere neintrerupta pe teritoriu, in care ai platit taxe, ti-ai facut datoria de cetatean, ai avut familie... si dintr-o data ti se intampla sa divortezi sau sa ramai vaduv... atunci statul iti anuleaza cetatenia si buletinul si devii un fel de valiza goala aruncata peste granita...asta bineinteles daca nu esti evreu...
daca esti evreu, atunci poti sa si calci steagul in picioare, sa urinezi pe torra, ca ce-au sa-ti faca? te dau la ziar, ei si ce...
greu de acceptat ca sunt israelieni chiar fideli statului, chiar daca nu sunt evrei, nu?...

In limba ebraica exista o expresie concentrata, cu sensuri extinse, potrivita perfect cazului despre care scriu: "Huki, aval masriah"- "Legal, dar pute". Este vorba despre 10 ani din viata unui om implicat in dinamica israeliana si identificat cu societatea noastra, dar invins de fortele oculte ale birocratiei, populismului politic, lipsei de legi clare si de bun simt care caracterizeaza uneori functionari ajunsi in posturi de raspundere.
In primavara anului 1996 peste Israel a trecut un val de teroare fara precedent, fara aseminare, si, aparent, fara solutii. Cam de doua ori pe saptamina, sinucigasi palestinieni cu centuri expozive aruncau in aer autobuze si restaurante, starea de spirit devenise psihotica, strazile se golisera. In Israel lucrau 45.000 de muncitori din Romania, dar acest numar era fals si "oficial", publicat de Ministerul de Interne. §tiam din surse de politie ca in Israel se aflau circa 198.000 cetateni romani sositi la lucru, strada Neve §eanan (Strada pantofilor) din fosta Autogara a Telavivului se numea "Romania Haktana" -"Romania cea mica", doi politicieni pregateau restructurarea normelor de acordare a vizei pentru muncitorii straini care, vezi doamne, ar fi fost cauza somajulu israelian de 11.4%.
"Ehei, daca ne-ar da noua bite, am sti cum sa terminam cu teroarea", mi-a spus odata un roman necunoscut, care venise la redactie in legatura cu un anunt. 15 cetateni romani au decedat in actele teroriste din ultimii 10 ani.
Cam astfel se prezenta situatia in 1996, cind, printr-o firma de lucru si dl. Mozaceanu Constantin a sosit in Israel. Numai ca, spre deosebire de restul colegilor sai, dl. Mozaceanu a cunoscu o femeie din tara, vaduva. Cei doi s-au placut si, la virsta a doua, intre ei a luat nastere o poveste de dragoste terminata prin casatorie. Conform legii, dl. Mozaceanu a obtinut statutul "tosav arayi"- "locuitor temporar", a primit buletin de identitate israelian si a continuat sa traiasca in Israel, muncind si platind impozitele si asigurarile sociale ca fiecare cetatean.
Dar sotia dl-ui Mozaceanu s-a imbolnavit si, dupa o lunga suferinta a decedat. Ca si cum nu ar fi ajuns trauma suferita de pierderea sotiei, autoritatile s-au napustit asupra barbatului ramas vaduv si, pe motiv ca nu avea copii cu fosta sotie si majoritatea rudelor sale traiau in Romania, dl. Mozaceanu a fost expulzat din Israel, in pofida buletinului de identitate acordat de aceleasi autoritati.
Iata declaratia dlui. Mozaceanu:


Stimata Redactie,

Ma numesc Mozaceanu Constantin, cetatean roman, cu domiciliul in Bucuresti. Str. Aleea Giucea Nr.4, scara 3 et.1 ap.33, sector 3 si doresc sa precizez urmatoarele:
In anul 1996 am sosit la lucru in Israel, adus de o firma - se poate spune "fantoma", numita "Maagarei Enos� din Tel Aviv. O perioada de 3 luni am lucrat in constructii si nu am primit decit bani pentru mincare, cite 200 sekeli ( circa 45 dolari) pe saptamina, ceea ce m-a obligat sa lucrez "la negru" pina in 1997.
Trei luni mai tirziu am cunoscut-o pe cetateana israeliana si evreica Tsfati Hana-Lea, cu care m-am casatorit in Romania la data de 19 februarie 1998. La 10 septembrie 1998 am revenit in Israel, unde am locuit pina la 8 februarie 2007
In anul 2005, la 17 februarie am fost chemat la Ministerul de Interne israelian si am platit 720 sekeli pentru viza de sedere in Israel. Am asteptat raspunsul pina la 29 octombrie si mi s-a explicat ca eu nu mai aveam nici o legatura cu statul Israel, deoarece sotia mea decedase in la 8 decembrie 2003 si nu aveam copii impreuna.
Dupa ce am primit acest raspuns m-am adresat Ministerului de Interne israelian, am explicat ca nu mai aveam nimic in Romania si am cerut sa mi se acorde viza, pentru a putea pleca in Romania in vederea recuperarii casei detinute la adresa de mai sus.
Vazind ca raspunsul intirzia, la 2 februarie 2007 m-am prezentat la Ministerul de Interne, unde mi s-a spus ca mi se raspunsese la 20 decembrie 2006, pe adresa mea din Ierusalim, Str. San-Martin nr 15/4. Eu nu am primit aceasta scrisoare si am cerut sa mi se dea o copie. Citind-o. am inteles ca eram obligat sa parasesc Israelul in termen de 14 zile, desi aveam viza pe buletinul de identitate (teudat zeut) si pasaport, pina la 9 februarie 2007.
Pe data de 16 ianuarie 2007 am fost arestat si adus la inchisoarea din Ramle, de unde am fost eliberat pe cautiune la 17 ianuarie 2007.
Inca dinaintea arestarii am fost constien ca nu mai era loc si pentru mine in Israel si mi-am cumparat un bilet de avion pentru a parasi tara la 8 februarie 2007.
Pot dovedi cu acte ca din 1998 si pina la 8 februarie 2007 am avut viza de lucru, am platit asigurarile sociale si impozitele ca toata lumea si nu am avut nici un fel de probleme. Normal ar fi sa primesc anumite drepturi ce mi se cuvin.
Nu consider ca a fost normal sa fiu arestat si sa mi se ridice buletiul de identitate. Personalul Politiei de emigrare lasa mult de dorit. Comportamentul acestura nu este umanitar. Am fost efectiv terorizat, am ramas cu o trauma morala si psihica, dupa ce am fost obligat sa plec numai cu o valiza goala si fara pantofi in picioare, cind afara plua torential.
Va rog cu respect sa considerati aceasta scrisoare si, daca se poate sa o publicati, ca toata lumea sa stie cum se respecta legile intr-un stat democratic precum Israelul.
Regret ca dupa 10 ani trebuie sa parasesc aceasta tara frumoasa pe care am iubit-o si unde am cunoscut oameni carora le port respect.
Cu stima,
Mozaceanu Constantin
06.02.2007

Evident, Ministerul de Interne si Politia de imigrare au actionat in virtutea legilor, acel hatis imbirligat de norme interpretabile in care pina si avocati cu experienta de abia se descurca. Nu a fost vorba despre actiuni contra dl-ui Mozaceanu personal, ci numai despre respectarea si aplicarea legii. "Unde-i lege nu-i tocmeala...". Cu toate acestea, prima intrebare fara raspuns este: de ce nu a primit dl. Mozaceanu cetatenia israeliana care se acorda, conform modelului american, dupa 5 ani de rezidenta in tara si in lipsa unui dosar penal? Sa nu fi vrut dl. Mozaceanu? Greu de crezut. Poate ca nu a cunoscut legea, poate ca nu a contractat serviciile unui avocat specializat, dar drepturi de obtinere a cetateniei israeliene ar fi avut, mai ales ca exista citeva mii de cetateni romani stabiliti in Israel prin casatorii mixte.
Corect, legea trebuie respectata dar exista si aspecte umanitare, nescrise, care intr-un stat ca Israelul se iau in consideratie si influenteaza deciziile autoritatilor: statutul "locuitor temporar" difera de "turist", "student" sau "ilegal" si, teoretic ar trebui sa acorde si alte avantaje, cu exceptia cetateniei. De exemplu, dupa 10 ani de plata lunara a taxelor si asigurarilor sociale, cetateanul dobindeste anumite drepturi, ca cel asistenta medicala gratuita sau de pensie. Ce drept i-a fost acordat dl-ui. Mozaceanu? Nici unul. Deportat, conform legii si atit. Punct.
"Ordin de deportare"... formula este corecta, la fel se spune in toate limbile, "deportation order", "ordre de deportation". Dar pentru noi, israelieni evrei originari din Romania, formula suna altfel, cu trimiteri la un trecut de neagra amintire. Daca Ministerul de Interne israelian redacteaza un formular in limba romana, "pe intelesul celor in cauza", se pot folosi si alte notiuni, ca "expulzare" de exemplu, din aceleasi motive de sensibilitate si grija pentru drepturile omului, respectate mai mult sau mai putin, la care m-am referit anterior, si mai ales intr-un stat "preocupat" de sentimentele citorva mii de cetateni cu numar albastru tatuat pe antebrat.
Cu 67 de ani in urma, mama si bunicii mei, evrei bucuresteni, au avut si ei ordin de deportare. In Transnistria.

duminică, 8 iunie 2008

Prayer book as toilet paper

Lior El-Chai Published: 06.08.08, 11:29 / Israel News

Police uncover horrifying anti-Semitism in apartment housing new immigrants’; swastikas, hate slogans, prayer books torn and desecrated
Shocked and repulsed is the best way to describe what the Haifa police’s reconnaissance unit felt upon entering an apartment in the city Saturday night and finding pages of a ripped prayer book used to wipe feces, as if they were toilet paper.
Six suspects between the ages of 18-20 were brought in to the Haifa Magistrate’s Court for questioning Sunday morning in order to lengthen their arrest.
On the past few months a number of swastikas and malicious graffiti were sprayed around Allenby St. and in the Kiryat Eliezer, Bat Galim and Hadar neighborhoods of the city. The police are presently looking into whether or not the suspects in custody are connected with these activities.

sursa: www.ynetnews.com

societatea continua sa inchida ochii, sa se indigneze steril si atat...politica se ineaca in gunoi moral si in coruptie, soldatii mor, copiii cresc isterici si valorile s-au transformat in anti-valori
vai de viata noastra

joi, 6 martie 2008

atac intr-o ieshiva

nu se poate negocia pacea in teroare si cu teroristii

ULTIMĂ ORĂ: Cel puţin opt oameni au fost ucişi şi 35 au fost răniţi, într-un atentat comis la un seminar din apropiere de Ierusalim. Atacatorii au intrat în sala de mese şi au deschis focul. Potrivit CNN, unul dintre atacatori a fost ucis. Numerose ambulanţe şi echipaje de poliţie s-au deplasat imediat la faţa locului şi au izolat zona. Clădirile din apropiere au fost evacuate. Incidentul s-a produs în Yeshivah Merkaz Harav, un important institut de studii talmudice. Este cel mai grav atentat din ultimii ani, în Israel.


În momentul atacului, în clădire se aflau 80 de persoane. Nu se cunosc încă date privitoare la atacatori. Purtătorul de cuvânt al poliţiei a declarat că atacatorii „au deschis focul asupra unor tineri care nu aveau nicio vină şi care se aflau la studii”. Ofiţerii sunt încă mobilizaţi la faţa locului, existând posibilitatea ca cel de-al doilea bărbat care a stat la baza atentatului să fie în clădire.

Potrivit CNN, în Fâşia Gaza oamenii au marcat cu focuri de armă tragedia din Israel. În prezent, Fâşia Gaza trece prin cea mai gravă criză umanitară din ultimii 40 de ani. Un raport întocmit de 8 organizaţii care militează pentru drepturile omului arată că peste un milion de oameni depinde acum de hrana primită din ajutoare. Oficialii israelieni refuză însă permanent să negocieze cu mişcarea militantă Hamas, pe care o consideră teroristă. După ce Hamas a preluat controlul în Gaza în iunie 2007, Israelul a închis toate frontierele

duminică, 2 martie 2008


Miri Dan-Gur the mother of Israeli soldier Staff Sergeant Eran Dan-Gur mourns over his flag-draped coffin during his funeral at the military cemetery on Mount Herzl, in Jerusalem, Sunday, March 2, 2008. Dan-Gur and another soldier were killed during an army offensive in Gaza that has left nearly 70 Palestinians dead in two days of fighting. Israel stepped up operations in recent days in Gaza in an effort to stop the nearly daily barrages of rockets fired by Palestinian militants at Israeli towns.
(AP Photo/Kevin Frayer)

frontul de sud

gata, halas, ajunge, potoliti-va, maspiiiiik

29.02.08 - in incursinea armatei israeliene in Gaza,au murit 26 palestinieni, 5 soldati israelieni raniti
1.03.08 5.25 3 rachete s-au tras spre askelon,una a lovit in cartier populat. sunt raniti.askelon a fost conectat la sistemul de alarmare "cod rosu".
1.03.08 9.05 alte 3 rachete la Askelon.nu sunt victime.
1.03.08 17.00 o racheta a cazut in zona "Marina' -3 raniti
1.03.08 18.00 2 soldati israelieni ucisi in Gaza. 6 raniti Alte 8 localitati din zona Askelon conectate la sistemul de avertizare contra rachetelor.
1.03.08 21.30 val de rachete spre Shderot.Una din ele a distrus o casa de locuit .din fericire locuitorii erau plecati.Aviatia israeliana a distrus un camion cu 150 de rachete Kasam.
2.03.08 7.30 Armata israeliana a bombardat noaptea sediul primului ministru Hamas, Hania.Sambata au murit 61 palestinieni iar 120 sunt raniti
2.03.08 13.30 Actiunea armata din Gaza este sustinuta pana acum de 500 soldati.

luni, 18 februarie 2008

tot astazi

> German newspaper: Olmert to declare kidnapped soldiers dead
> Israeli businessmen warned about possible kidnapping threats
> Explosion in Gaza kills senior Islamic Jihad activist and family
JerusalemOnline.com

duminică, 17 februarie 2008

Raportului Vinograd-din spatele cortinei


Insarcinata sa elucideze cauzele durerosului esec al ofensivei israeliene din Liban, din vara lui 2006, "Comisia Vinograd" a dat, in sfarsit, publicitatii rezultatele cercetarilor sale. Acestea sunt documentate in sapte dosare voluminoase, asteptate cu enorm interes in Israel. Evident, "Raportul Vinograd cuprinde si parti secrete, care vor putea fi consultate abia peste o jumatate de secol. Comisia, formata din cinci judecatori si generali (cu totii astazi la pensie), in frunte cu magistratul Eliahu Vinograd, a avut acces la toate protocoalele Guvernului si la toate documentele clasificate referitoare la cele 33 de zile ale celui mai recent razboi cu Libanul.Doua demisii si un premier decis sa nu pleceDe un an si jumatate, opinia publica din Israel asteapta raspunsuri la cateva intrebari. Cum a fost posibil ca armata israeliana, una dintre cele mai puternice din lume, sa se impotmoleasca intre dealurile din sudul Libanului? Fara sa reuseasca sa-si atinga nici unul dintre obiectivele initiale. Eldad Regev si Ehud Goldwasser, cei doi soldati a caror rapire a fost pretextul declansarii razboiului, nu au fost salvati. Nici Hezbollahul nu a fost anihilat. Si-a conservat forta militara si influenta politica. Atunci, pentru ce au murit atatia soldati israelieni?Se impunea, in mod logic, infiintarea unei "Comisii statale", destinata sa cerceteze cauzele esecului, dar premierul Ehud Olmert si intregul guvern, au preferat sa numeasca o Comisie Guvernamentala, lipsita de "dinti". Lipsita, adica, de dreptul de a lua decizii impotriva celor gasiti vinovati.Prima parte a "Raportului Vinograd" a fost dat publicitatii in urma cu cateva luni. Era o expunere sobra si taioasa a evenimentelor si a greselilor comise de conducatorii tarii. Doi dintre acestia, generalul Dan Halutz, seful Statului Major al armatei israeliene, si Amir Peretz, ministrul Apararii, n-au mai asteptat publicarea partii a doua a "Raportului Vinograd" si au demisionat. Al treilea om din trio-ul conducator, de fapt primul responsabil pentru cele intamplate, abilul politician Ehud Olmert, s-a inclestat de scaunul puterii, decis sa infrunte furtuna.Premierul israelian s-a lansat intr-o misiune imposibila: el incearca sa convinga tara ca razboiul cu Hezbollah s-a incheiat cu o mare victorie, si chiar daca au fost savarsite greseli, numai el va fi in stare sa le corecteze. Olmert a anuntat deja ca nu va demisiona, oricare ar fi concluziile "Comisiei Vinograd". Declaratia sa i-a scandalizat pe multi. Acestia si-ai adus aminte ca, inainte de infiintarea comisiei guveramentale, premierul anuntase ca este gata "sa suporte toate consecintele" eventualelor sale erori."Ehud Olmert trebuie sa plece"Anticipand concluziile "Raportului Vinograd", Comisia de Externe si Securitate a Knesset-ului (Parlamentul israelian) a publicat propriul sau raport cu privire la Razboiul Liban II. Opinia publica a constatat cu stupoare ca intreaga responsabilitate privind esecul este aruncata asupra factorului militar, adica asupra Tzahal-ului. Nici premierul Olmert si nici Amir Peretz, ministrul Apararii, adica cei care au ordonat atacul, nu sunt pomeniti in acest raport partinitor.Nu este poate intamplator ca raportul Comisiei de Externe si Securitate il scoate basma curata pe Olmert. Deputatul Tzahi Hanegbi, presedintele Comisiei, este un prieten apropiat al premierului. Raportul pritocit de Hanegbi a starnit dispretul luptatorilor, soldati si ofiteri deopotriva.In ultimele luni, presa israeliana si internationala a inregistrat nenumarate marturii emotionante despre luptele din sudul Libanului si raidurile aeriene impotriva bunkerelor Hezbollah si infrastructurii libaneze. Au fost publicate sute de articole si de studii academice, iar in librarii se afla deja trei carti care analizeaza operatiunea atat din punct de vedere politic, cat si militar. Pentru toata lumea a devenit limpede ca Guvernul lui Ehud Olmert a fost acela care a decis pripit declansarea acestui razboi. E Guvernul care s-a opus mobilizarii rezervistilor, pentru ca in ultima zi a razboiului, dupa ce ONU reusise in sfarsit sa voteze incetarea focului, a ordonat o operatiune terestra inutila, care a costat viata mai multor zeci de soldati israelieni. Premierul Ehud Olmert a fost nedecis in primele zile ale razboiului si pripit si doritor de o actiune spectaculoasa care sa-i imbunatateasca imaginea cand razboiul practic se sfarsise."Ehud Olmert trebuie sa plece", spune un cunoscut analist politic israelian. Ceea ce sugera analistul, este exprimat cu alte cuvinte in "Scrisoarea celor 50 de ofiteri rezervisti". Ofiterii, care au participat cu totii in luptele din Liban, l-au avertizat pe Olmert: "A venit timpul sa-ti asumi responsabilitatea".Ce s-a intamplat in ultimele zile ale razboiului?"Comisia Vinograd" a aflat ca la 3 august 2006, americanii l-au informat "neoficial" pe Ehud Olmert despre pregatirea unei rezolutii ONU de incetare a focului. Documentul a fost analizat pe o fata si pe alta, si guvernul israelian a convenit ca totul e in regula, in afara de un singur paragraf care stipula predarea satului Shaaba, din nordul Israelului, revendicat de libanezi si de sirieni, in mainile ONU. Care avea sa decida mai tarziu cui apartine micuta localitate: Israelului, Libanului sau Siriei.Israelul nu putea fi de acord cu acest paragraf. In primul rand fiindca in document nu se mentiona daca teritoriul Shaaba cuprinde si fortareata de pe muntele Har Dov. Apoi, renuntarea la Shaaba ar fi fost speculata de propaganda araba drept o dovada a victoriei repurtate de Hezbollah, in Liban, impotriva Israelului.Ehud Olmert le-a explicat americanilor ca o asemenea decizie ONU loveste nu numai in interesele Israelului, ci si in cele ale Statelor Unite, Frantei si Guvernului libanez. Nahum Barnea, cunoscutul analist politic de la cotidianul ebraic "Iediot Aharonot", dezvaluie ce s-a intamplat in continuare: doua zile mai tarziu, la 5 august, Casa Alba a trimis Guvernului israelian proiectul rezolutiei de incetare a focului aflat in dezbatere la ONU. La Washington domnea optimismul. Nici presedintele George W. Bush si nici sefa Departamentului de Stat, Condoleezza Rice, nu stiau ca Franta se asociase cu Fuad Seniora, prim-ministrul Libanului si impreuna pregateau un alt proiect de rezolutie, mult mai drastic din punctul de vedere al Ierusalimului. Ministerului israelian de Externe a incercat fara succes sa-l contacteze pe omologul sau francez.Ezitarile lui OlmertMiercuri, 9 august, guvernul israelian se afla intr-o consfatuire secreta la resedinta premierului Olmert. Pe ordinea de zi: lansarea unei ofensive terestre generale impotriva fortelor Hezbollah, aflate la capatul rezistentei. Ministrii si generalii israelieni erau in plina dezbatere cand, la orele 14.30, a telefonat, de la Washington, Condoleezza Rice. Ea l-a informat pe Olmert: "Exista mari sanse ca o Hotarare de incetare a focului sa fie votata in unanimitate de Consiliul de Securitate. Nu vor exista forte internationale in sudul Libanului, asa cum doreste Israelul, dar vor fi dispersate in zona trupe UNIFIL."Condoleezza Rice i-a lasat pe israelieni sa decida. Marii comandanti ai armatei israeliene solicita Guvernului sa ordone ofensiva terestra generala. In sfarsit, ei obtin aprobarea, dar cand sa paraseasca incaperea unde avea loc consfatuirea, Cabinetul ii insarcineaza pe premierul Olmert si pe ministrul Apararii Amir Peretz sa decida data cand va fi declansata ofensiva. Spre stupefactia militarilor, Olmert si Peretz hotarasc sa mai astepte o zi, sperand ca va interveni o solutie politica. Generalii avertizeaza ca forte militare mari au fost mobilizate, nu pot fi tinute la nesfarsit in "stand-by". "E semn ca suntem puternici daca asteptam" - raspunde Olmert.Spre disperarea generalilor, joi, 10 august, premierul decide amanarea atacului cu inca 24 de ore. Ziua de vineri, 11 august, il gaseste pe Olmert tot nehotarat. Dar se face ca lucreaza si ordona armatei sa... se pregateasca pentru marele atac terestru.Americanii au stiut ca Israelul va ataca LibanulPe arena internationala diplomatia isi verifica muschii. Intre Washington, Paris, Moscova, Londra si Ierusalim circulau dus-intors nenumarate mesaje si numerosi mesageri. David Welsh, adjunctul Condoleezzei Rice, prezinta la Beirut si Ierusalim forma finala a Hotararii ONU. Se constata, insa, ca documentul prezentat libanezilor nu e identic cu cel oferit israelienilor. Cea mai grava omisiune este paragraful care stipuleaza retragerea imediata a armatei israeliene din "Hezboland", inainte de sosirea trupelor ONU."Comisia Vinograd" a gasit documentul care atesta ca, in noaptea de 9 spre 10 august, Israelul a informat Statele Unite de marea ofensiva terestra. S-a pastrat si continutul discutiei dintre cei doi responsabili. Americanul intreaba: "E doar o amenintare, sau atacul va avea loc cu adevarat?""Depinde ce anume poate sa va ajute sa obtineti o Hotarare ONU mai buna", raspunde israelianul. "Du-te la culcare, in zile de criza, e foarte important somnul", il sfatuieste, in incheierea convorbirii, responsabilul de la Casa Alba."Condoleezza vinde Israelul europenilor"Dar oficialii din Ierusalim nu pot dormi. Ei au primit un mesaj de la Dani Gilerman, ambasadorul Israelului la ONU: Condoleezza Rice e decisa sa incheie toata povestea, urmand ca in cursul zilei de vineri, 11 august, Consiliul de Securitate sa ordone incetarea focului si retragerea armatei israeliene. Agitat, Gilerman adauga la telefon ceea ce nu si-a permis sa scrie negru pe alb; John Bolton, controversatul ambasador al Statelor Unite la ONU, i-a marturisit intre patru ochi: "Francezii s-au predat arabilor, ei au fost de acord cu toate pretentiile arabe. Statele Unite nu pot renunta insa la "alianta sfanta" cu europenii. Condoleezza vinde Israelul europenilor".Bolton i-a mai dezvaluit diplomatului israelian ca Rusia vrea sa supuna la vot in Consiliul de Securitate o Hotarare de incetare tmporara a focului, pentru 76 de ore, pe motive umanitare. Iar Statele Unite nu si-ar fi permis sa-si foloseasca dreptul de veto.Ofensiva terestra tardiva si inutilaIn cele din urma, protestele si avertismentele Israelului au reusit sa amelioreze prevederile Hotararii ONU, care in forma ei initiala era defavorabila intereselor israeliene. Vineri, 11 august, la orele 20.16, la sediul ONU din New York era gata proiectul Rezolutiei nr. 1701, de incetare a focului. Patru minute mai tarziu, documentul se afla deja in mainile lui Ehud Olmert. La aceea ora, majoritatea fortelor israeliene inca nu trecusera granita israeliano-libaneza. La orele 21.00, ministrul de Externe Tzipi Livni ii comunica omologului sau american, Condoleezza Rice, acordul Israelului de incetare a focului. Dar generalii nu sunt incunostintati ca razboiul se terminase. Armata israeliana a trecut granita si s-a angajat in lupte sangeroase. Soldatii israelieni inaintau platind un pret greu de sange. Inutil, pentru ca nimic nu mai putea sa schimbe imaginea dezolanta pentru Israel a acestui razboi.Un fost responsabil din aparatul diplomatic israelian mi-a dezvaluit ca Israelul nu ar fi fost de acord cu Hotararea ONU daca ar fi cunoscut starea disperata a seikului Hassan Nassrallah si a fortelor Hezbollah. Dar aceste informatii au lipsit. Serviciile speciale israeliene, Mossad, Shabak si AMAN, nu reusisera sa strecoare agenti la varful Hezbollah. Olmert nu a permis intrarea in lupta a marilor unitati militare decat foarte tarziu, cand toate jocurile erau deja facute, astfel incat razboiul nu mai putea sa aduca dorita victorie eclatanta, cu care se incheiasera in trecut toate campaniile militare ale Israelului.EpilogRezolutia nr. 1701 a ONU nu a impiedicat Hezbollah sa se reinarmeze, in lunile urmatoare, cu arme iraniene aduse peste permeabila granita siriano-libaneza, iar cei doi soldati rapiti, Regev si Goldwasser, continua si astazi sa zaca in prizonierat. Desigur, Hezbollah a primit o lectie dureroasa, dar acest lucru nu a linistit in Israel protestul popular intern. Din cei cinci responsabili directi ai Razboiului Liban II, patru si-au asumat greselile comise si au demisionat. Acestia sunt: Amir Peretz, ministrul Apararii, generalul Dan Halutz, seful Statului Major al Armatei israeliene, comandantul Frontului de Nord, generalul Gal Hirsch si generalul Adam. Demisiile lor nu au linistit pe deplin opinia publica israeliana. Familiile celor cazuti in aceasta dezastruoasa campanie au intocmit si ei un raport extrem de sever si cer imperios demisia premierului Olmert. Publicarea "Raportului Vinograd" nu ii va aduce, cu siguranta, un spor de popularitate sefului Guvernului israelian.

Tesu SOLOMOVICI pentru Ziua

http://www.rgnpress.ro/

pai cred si eu
si o sa si dispara in cativa ani pentru ca emigrantii din aliaua romaneasca nu si-au invatat copiii si nepotii romaneste si pentru ca pe noi cei nou veniti acum ne saboteaza in mod insolent

Presa de limba romana din Israel, in criza
Tel Aviv, Israel / Romanian Global News
vineri, 08 februarie 2008
In numarul 671 al revistei „Orient Expres” s-a anuntat ca publicatia isi inceteaza aparitia, relateaza Promt Media citata de Romanian Global News. Se precizeaza ca o parte a rubricilor din „Orient Expres” vor fi mutate la „Ultima ora”, care s-a transformat recent din ziar in saptamanal si a anuntat ca isi schimba numele in „Jurnalul saptamanii”. Ziarul va fi editat de noua companie „Ofakim Itonut”, creata de ziarista Doina Maizeles de la „Ultima ora”, anunta Isro-Press, „”Orient Expres” si-a inceput aparitia in 1991, cand trustul de presa care publica ziarul „Viata noastra” a fost cumparat de omul de afaceri George Edri, originar din Maroc. Edri, care nu este vorbitor de limba romana, a preluat si saptamanalul „Revista mea”. Jean Steiger, I. Schechter, I. Petran, Sebastian Costin, Rodica Grindea, Carol Isac si altii care lucrau la „Viata noastra” si saptamanalul „Revista mea” au avut diferende cu noul patron. Ei au decis sa publice un nou ziar - „Ultima ora” - o noua revista - „Orient Expres” - si inca un saptamanal la care au renuntat ulterior. Dupa preluarea gazetelor, George Edri a creat o noua echipa redactionala. In noua formula, „Viata noastra” l-a avut pentru scurt timp redactor sef pe Uli Friedberg - Valureanu, aflat atunci in Israel ca turist. Ulterior, la conducerea ziarului a fost numit Mario Nando Varga Decesul recent subit al lui I. Schechter a creat o situatie de criza, determinand transformarea ziarului in saptamanal si acum disparitia revistei „Orient Expres”.

marți, 20 noiembrie 2007

stire anima news

Tel Aviv, 13 nov (Anima News) - Activişti pentru drepturile animalelor au călătorit pe străzile Tel Avivului înghesuiţi într-un camion, în pielea goală şi cu feţele murdărite intenţionat, pentru a protesta contra importului de vite vii din Australia.
Asociaţia "Anonimus", care militează pentru drepturile animalelor se împotriveşte modului în care sînt importaţi viţei şi berbeci din Australia. Călătoria pe mare durează circa o lună, timp în care animalele sînt private aproape complet de hrană, apă şi aer, înainte de a fi sacrificate în Israel conform legilor de caşrut.
Asociaţia cere încetarea imediată a transporturilor şi obligarea importatorilor de carne de a crea condiţii corespunzătoare pentru animalele importate din Australia.
În urmă cu circa o săptămînă, Noua Zeelandă a interzis transporturile de animale vii. "Dacă aş fi fost un viţel, aş fi preferat să fac parte dintre cei muribunzi, aruncaţi în mare pe parcursul călătoriei, în loc să suport asemenea chinuri înainte de a fi tăiat în Gaza", a declarat Avimor Hadad, una dintre organizatoarele
protestului.

miercuri, 24 octombrie 2007

shalom , haver


Astazi a fost ceremonie de comemorare la ulpan
e prima oara cand incep sa pland auzind hatikva... aproape constientizez de ce ma aflu aici si ca sunt evreica... o evreica furioasa
m-a impresionat ca colegi neevrei au tinut sa aprinda lumanari de izkor

ce cred eu? ca igal amir a stiut e profetie si de cod, e religios si probabil ca stie secrete cabbalistice... cred ca a fost manipulat si i s-a inoculat ideea ca pune in practica vointa divina
nu conteaza, lo meshane... cer este ca a schimbat istoria si ca ne-a trimis la dracul in haos ...din partea mea trebuiau sa-l inchida intr-o grota fara contact cu nimic din tot ce a distrus... in niciun caz sa i se mai dea voie si sa faca un copil in inchisoare...
studile de sociologie si sondajele de aici arata ca un israelian din cinci este dispus sa-l gratieze, intr-o buna zi, pe asasinul lui Rabin...si alte voci vorbesc despre o teorie a conspiratiei...
probabil... dar mie nu-mi pasa...extremismul e scarbos oricum... iar cel religios , si mai cu seama aici in israel, e ceva abominabil

Codul Bibliei 1

"Drept care, orice descoperire este pentru voi ca graiurile dintr-o carte pecetluita."
Isaia,

“Iar tu Daniele, tine ascunse cuvintele si pecetluieste cartea pâna la sfârsitul lumii.”
Daniel, 12:4

Acestea sunt primele referiri ale Bibliei la o carte "pecetluita" secreta. Ea contine o viziune a viitorului nostru, o taina ascunsa, mai intai intr-o pestera, apoi intr-un cod pe care nimeni nu l-ar fi putut descifra fara ajutorul calculatorului.

Cercetarile unor oameni de stiinta au confirmat ipoteza care sustinea ca în Biblie exista inclus, alaturi de informatiile spirituale evidente si un anumit cod secret care poate dezvalui evenimente care au avut loc cu mii de ani dupa ce a fost scrisa Biblia. Codul bibliei a fost descoperit în versiunea originala a Bibliei, în limba ebraica, în Vechiul Testament. Cel care a descoperit codul biblic este Dr. Eliyahu Rips, care este la ora actuala unul din cei mai mari experti din lume în teoria grupurilor, un domeniu al matematicii care sta la baza fizicii cuantice.
Teoria legata de codul biblic a devenit cunoscuta în mass-media si a fost luata serios, abia dupa un tragic eveniment prezis cu ajutorul codului si care, datorita faptului ca nu a fost luat în seama de persoana direct vizata, s-a adeverit mai apoi, din pacate. Iata derularea evenimentelor: la 1 septembrie 1994, ziaristul american Michael Drosnin a plecat la Ierusalim pentru a-i înmâna lui Ytzhak Rabin urmatoarea scrisoare:

„Un matematician israelian a descoperit în Biblie un cod secret care pare sa dezvaluie amanunte ale unor evenimente care au avut si au loc la sute si mii de ani dupa ce a fost scrisa Biblia. Motivul pentru care va aduc la cunostinta acest fapt este acela ca singura data când numele dumneavoastra complet, Ytzhak Rabin, apare în Biblie, el este intersectat de expresia „criminal va asasina”. Faptul n-ar trebui tratat cu indiferenta, deoarece atât asasinarea lui Anwar el-Sadat, cât si atentatele carora le-au cazut victime John si Robert Kennedy sunt, de asemenea, codificate în Biblie…

La 4 noiembrie 1995, a venit cumplita adeverire: un glont în spate, tras lui Yitzak Rabin, de catre un om care se credea investit cu o misiune divina. Aceasta era o crima codificata în Biblie acum peste 2000 de ani.

Cuprins:
- Codul Bibliei
- Holocaust atomic
- Tot poporul sau in razboi
- Cartea pecetluita
- Trecutul recent
- Armageddon
- Apocalipsa
- Zilele de pe urma

Fragment din carte

ISTORIA ÎNCEPE cu relatarea faptelor. Aceasta carte este prima relatare amanuntita referitoare la un cod inclus în Biblie, care dezvaluie evenimente ce au avut loc cu mii de ani dupa ce a fost scrisa Biblia.

Este deci, poate, prima relatare a unor fapte din viitor.

Noi abia am început sa întelegem codul Bibliei. El e ca un puzzle cu un numar infinit de piese, din care nu posedam, în clipa de fata, decît cîteva sute sau cîteva mii. Nu putem deci decît sa ne imaginam cum ar arata întregul tablou.

Singurul lucru pe care pot sa-l afirm cu certitudine este ca exista un cod în Biblie si ca, în cîteva cazuri dramatice, el a prezis evenimente care, ulterior, s-au petrecut exact cum au fost prezise.

Nu se poate sti daca acest cod este corect si în ceea ce priveste viitorul mai îndepartat.

Am încercat sa tratez acest subiect asa cum am tratat orice alt subiect: ca un reporter de investigatii. Am petrecut cinci ani verificînd faptele.

N-am acceptat nimic doar pe încredere.

Am verificat fiecare descoperire din codul Bibliei pe propriul meu calculator, folosind doua programe diferite: cel pe care l-a utilizat matematicianul israelian care a descoperit codul si un program independent de al sau.

De asemenea, am intervievat oameni de stiinta din Statele Unite si Israel, care au cercetat codul.

La multe dintre evenimentele descrise în carte am asistat personal. Relatarile altor evenimente au la baza interviuri si discutii cu persoane direct implicate sau informatii din presa si din mediile audiovizuale.

Note amanuntite referitoare la capitole si la ilustratii, precum si o reproducere a articolului referitor la experimentul initial care a demonstrat realitatea codului Bibliei se gasesc la sfîrsitul cartii.

Obiectivul meu a fost de a relata ceea ce este codificat în Biblie întocmai cum as fi relatat un fapt divers pe baza proceselor-verbale ale politiei, cînd lucram la Washington Post, întocmai cum as fi relatat un eveniment petrecut la sedinta unui consiliu de administratie, atunci cînd lucram la Wall Street Journal.

Nu sînt nici rabin, nici preot, nici exeget biblic. Nu am pareri preconcepute si nu cunosc decît un singur test, adevarul.

Aceasta carte nu este ultimul cuvînt în materie. Este o prima relatare.



Codul a fost descoperit de Dr. Eliyahu Rips, unul dintre expertii de prima marime ai lumii în teoria grupurilor, un domeniu al matematicii care sta la baza fizicii cuantice. A fost confirmat de matematicieni de renume de la Harvard, Yale si Universitatea Ebraica. A fost verificat de un specialist în cifruri si coduri din Ministerul Apararii al SUA. A trecut cu succes prin trei expertize efectuate de specialisti la care a facut apel o importanta revista de matematica din Statele Unite.

Asasinarea lui Rabin nu este singurul eveniment din epoca moderna care a fost descoperit. În afara de atentatele carora le-au cazut victime Sadat si fratii Kennedy, în Biblie mai sînt codificate sute de alte evenimente care au zguduit lumea de la cel de-al doilea razboi mondial la afacerea Watergate, de la Holocaust la Hiroshima, de la aselenizare la coliziunea unei comete cu Jupiter.

Si asasinarea lui Rabin nu a fost singurul eveniment descoperit cu anticipatie. Coli ziunea cometei cu Jupiter a fost gasita, împreuna cu data exacta a impactului, înainte de a se produce, iar datele razboiului din Golf au fost descoperite în Biblie înainte de declansarea conflictului.

Asemenea lucruri tind sa apara drept aberante în lumea noastra laica si, cum nu sînt o persoana religioasa, în mod normal m-as numara printre cei dintîi care sa le respinga, socotindu-le o expresie a febrei milenariste.

Dar stiu despre ele deja de cinci ani si, între timp, am petrecut multe saptamîni cu matematicianul israelian, Dr. Rips. Am învatat ebraica si am verificat codul în fiecare zi, pe propriul meu calculator. Am stat de vorba cu criptograful din Ministerul Apararii, care a verificat în mod independent existenta codului Bibliei si am fost la Harvard, la Yale si la Universitatea Ebraica pentru a discuta cu trei dintre cei mai renumiti matematicieni ai lumii. Cu totii au confirmat faptul ca în Biblie exista un cod care dezvaluie viitorul.

Nu am crezut cu adevarat, pîna cînd nu a fost omorît Rabin.

Am gasit eu însumi în codul Bibliei predictia asasinarii sale, un avertisment limpede ca va fi ucis în anul ebraic care începea la sfîrsitul lui 1995, dar n-am crezut nici o clipa ca acest lucru se va întîmpla. Cînd asasinatul a devenit realitate, dupa cum fusese prezis, la data care fusese prezisa, primul meu gînd a fost: „Dumnezeule, e adevarat!“

Nu putea fi o coincidenta. Cuvintele „asasin va asasina“ intersectau numele lui Yitzhak Rabin în singurul loc în care numele sau complet aparea în Vechiul Testament. Codul Bibliei preciza ca va fi ucis în anul ebraic care începea în septembrie 1995. Si într-adevar, în ziua de 4 noiembrie, era mort.

Prietenul lui Rabin, Chaim Guri, mi-a spus ca tot acesta a fost primul lucru la care s-a gîndit si el cînd prim-ministrul a fost împuscat.

„Parca mi-ar fi înfipt cineva un pumnal în inima“, mi-a marturisit Guri. „I-am telefonat sefului de stat-major, generalul Barak, si i-am spus: Reporterul american a stiut asta de-acum un an, i-am atras atentia premierului. Era scris în Biblie.“

Cînd am descoperit predictia codificata a uciderii lui Rabin, prima întrebare pe care mi-a pus-o editorul meu a fost:

– Si ce s-ar fi întîmplat daca ai fi stiut de asasinarea lui Sadat înainte de-a se produce? Aifi putut sa-l avertizezi si sa împiedici moartea sa?

– În cazul lui Rabin, am încercat, dar n-am reusit. Înaintea asasinatului, nimeni nu putuse sa descopere numele ucigasului sau data exacta a atentatului. La cîteva zile dupa demersul meu pentru a-l avertiza pe premier, Dr. Rips si cu mine am avut o întrevedere cu seful depar tamentului stiintific al Ministerului Apararii, generalul Isaac Ben-Israel. Am cautat detalii. Dar numai anul omorului prezis era descifrabil.

Dupa uciderea lui Rabin, numele asasinului, „Amir“, a fost descoperit imediat în codul Bibliei. Fusese dintotdeauna acolo, chiar deasupra numelui lui Rabin, dar ascuns la prima vedere.

„Amir“ era codat în acelasi loc cu „Yitzhak Rabin“ si „asasin [care] va asasina“. Mai mult, cuvintele „ucigasul care a ucis“ apareau în textul curent al Bibliei, în acelasi verset în care numele „Amir“ aparea în textul ascuns. Si tot în acelasi verset, textul ascuns mentiona: „El a lovit, l-a ucis pe premier.“ Ba chiar era identificat ca un israelian care a tras de aproape: „Ucigasul sau, unul dintre ai sai, cel care s-a apropiat.“

Codul dezvaluia cînd si unde avea sa se întîmple. „În 5756“, anul ebraic care începea în septembrie 1995, intersecta atît „Tel Aviv“, cît si „asasinat Rabin“. În acelasi pasaj aparea, din nou, „Amir“.

Dar, înainte ca Rabin sa fie ucis, noi nu stiam decît ca în codul Bibliei era prezisa asasinarea sa „în 5756“. Iar Rabin a nesocotit avertismentul.

„N-o sa va creada“, îmi spusese prietenul sau, Guri, cînd îi înmînasem scrisoarea. „Nu e deloc mistic. Si e un fatalist.“

Ca atare, nu stiu nici în ziua de azi daca asasinatul ar fi putut sa fie împiedicat. Stiu doar ceea ce i-am comunicat premierului în scrisoarea mea: Nimeni nu poate sa va spuna daca un eveniment care se afla codificat e predeterminat sau e doar o posibilitate. Personal, consider ca-i doar o posibilitate, ca Biblia codifica toate probabilitatile, iar ceea ce facem noi determina rezultatul real.